Iar mediul social era cu siguranta diferit. Nu as putea spune ca era "mai bun" sau "mai rau". Pur si simplu era diferit. Stiti, uneori conditiile mai grele ii fac pe oameni sa aiba mai multa speranta. Iar oamenii pe atunci aveau mai multa speranta. Si eu de altfel. Si incredere. La 21 de ani lumea pare ca e a ta, si esti dispus sa crezi ca toate zburatoarele sunt comestibile.
In perioada aia, Radio Guerrilla (pe care acum il ascult tot mai rar) era ceva nou. In perioada in care PSD isi faceau de cap (si acum isi fac dar despre asta in alt post. Si nici nu consider PDL-ul mai breji) iar opozitia era doar de fatada, Radio Guerrilla era un soi de "Europa Libera", pentru romanul de tip nou.
Tot in acea perioada s-au intamplat sa aiba loc alegerile prezidentiale. Erau primele alegeri prezidentiale la care urma sa particip (cu votul, desigur), iar optimismul era inca peste tot in jur. O noua speranta ni se aratase, plina de promisiuni, si sloganuri ce gaghilau in mod placut simtul dreptatii al paturii sociale de mijloc din Romania. Setea de dreptate avea sa fie stinsa. Iar acea speranta era Base. Super Base. Sau cum putea fi citit in mediile oficiale, Traian Basescu. Radio Guerrilla il promova prin toata metodele, iar noi, oitele, o luam de buna.
Si a venit ziua alegerilor. Noaptea aia o petrecusem la prietena mea de atunci (buna Irina) si amandoi eram hotarati: doream dreptate. Tin minte si acum ca era frig afara, pe jos era o pojghita fina de gheata, iar soarele era undeva ascuns dupa nori. Am intrat in sectia de votare, am prezentat actu', am luat buletinul de vot si am intrat in cabina de votare. Amandoi am votat cu super base. La plecare, amandoi eram fericiti, si plini de speranta.
Patru ani mai tarziu ...
Daca la 21 de ani, lumea iti pare a fi la picioare, anii imediat urmatori te invata contrariul. Iti gasesti un job. Poate iti place, poate nu iti place. Incepi sa iei responsabilitati, te muti din casa parintilor, si practic, intr-o perioada destul de scurta de timp ajungi pe propriile picioare. Daca ar fi sa privesc inapoi, habar n-am cand s-au intamplat toate astea. Insa cert e ca patru ani mai tarziu ma aflam in Cluj, unde sunt si astazi de altfel. Dupa cum ziceam la inceput, mediul social era altfel. Intre timp lumea a uitat de promisiunile lui super base. Chiar si super base a uitat de promisiunile lui super base. Sau poate nu a uitat. Poate noaptea nu poate dormi din cauza asta. Dar in mod sigur lucrurile par sa indice contrariul.
CRIZAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA. Sariti, il executa pe super base. Miseii, tradatorii de patrie, cei 322 ... Placid, am stat sa ascult ce se intampla. Cica parlamentul hotarase sa il demita pe Basescu. Iar super base, le-a zis "n-aveti coaie baaaaaaaaa". Iar parlamentul, scurt, din poignet, a demonstrat ca are. In acel moment, super base, vazand ca a imbulinat-o, a apelat la ultima defensiva: poporul. "Sa facem referendum" a zis. Si s-a facut. In momentul in care lucrurile acestea s-au intamplat, deja imi pierdusem increderea in clasa politica aproape de tot. Insa si de data asta am fost la vot.
Daca patru ani mai devreme votasem "DA", acum am fost si am votat "NU". Adica tot cu super base. Desigur, privind acum in urma, a il vota pe basescu de doua ori pare a fi o prostie mai mare decat mi-as fi putut imagina atunci. Insa l-am votat. Motivele mele au fost simple: daca prima oara il votasem pentru ca aveam incredere, acum speram ca macar din motive personale sa decimeze parlamentul si sa se manance intre ei ca niste vipere. Ce s-a intamplat mai departe, stim cu totii: nimic. Absolut nimic. Lucrurile au revenit la situatia normala, si anume cea de "criza", lumea a uitat de referendum si noile promisiuni, iar lucrurile au mers mai departe intr-un stil pur romanesc.
Din tot ce am scris aici pot trage urmatoarele concluzii:
-Un om care l-a votat pe basescu de doua ori, nu ar trebui sa aiba dreptul sa-i critice pe americani ca l-au votat pe Bush de doua ori. Dar o fac oricum.
-Situatia de "criza" ar trebui trecuta ca situatie permanenta in constitutia romanicai.
-Dupa tot circul care s-a intamplat acum un an, voi chiar credeti ca mai trebuie sa cereti populatiei sa dea doi bani pe voi pentru circul pe care-l faceti acum ?
-Romania a avut de ales in ultima perioada intre o haita de hoti (PSD) si o sleahta de imbecili incompetenti (PDL). Nici o cale de mijloc, nici o alta alternativa.
Pe basescu nu l-as cataloga ca fiind rau intentionat. Pare autentic bine intentionat. E un om simplu, dintr-o bucata, asa cum da bine la poporul nestiutor in ale politicii. Basescu poate chiar a avut intentii bune, insa la final, s-a dovedit la fel de util ca o laba facuta unui falus din lemn. Asa ca domnule basescu, imi rezerv dreptul, pentru ca te-am votat de doua ori la rand, sa iti transmit acum cu tot respectul si toata caldura sufleteasca de care poate da dovada un cetatean cu drept de vot: Auzi ba? Mai da-te-n pula mea.
